CORÁL, -Ă adj. 1. Referitor la cor; de cor. 2. Care cuprinde un ansamblu; unanim, de acord. 3. (Lit.; despre compuneri literare; op. individual, singular) Ale cărui motive, elemente, personaje etc. prezintă armonie, acordându-se ca vocile unui cor. // s.n., s.f. (Muz.) Compoziție muzicală (religioasă) cu structură strofică pentru cor. [Cf. it. corale]. Vezi definitia »

ABAȚIÁL, -Ă adj. Care aparține unei abații, de abație; mănăstiresc. ◊ Biserică abațială (și s.f.) = biserica principală a unei abații. [Pron. -ți-al. / < fr. abatial]. Vezi definitia »

BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre sunete) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Din fr. bilabial. Vezi definitia »

RETICULOENDOTELIÁL, -Ă adj. Țesut reticuloendotelial = țesut conjunctiv format din mai multe feluri de celule. [< fr. réticulo-endothélial]. Vezi definitia »

ANTIFEUDÁL, -Ă adj. Care este contra feudalismului. [Cf. fr. antiféodal]. Vezi definitia »