DISENTIMÉNT s.n. (Rar) Deosebire de sentimente, de opinii. [< fr. dissentiment, cf. lat. disentire – a fi în dezacord]. Vezi definitia »

găleánt, găleánți, s.m. (reg.) dichici (unealtă de cizmărie). Vezi definitia »

degenerescént adj. m., pl. degenerescénți; f. degenerescéntă, pl. degenerescénte Vezi definitia »

OPINÉNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care opinează. (< fr. opinant) Vezi definitia »

MANDÁNT s.m. Autor al unui mandat; cel care împuternicește pe altcineva să-l reprezinte în diverse activități comerciale. [< fr. mandant, it. mandante]. Vezi definitia »