DOCUMENTOLOGÍE s.f. Știința documentelor ca fenomene ale vieții sociale. [Gen. -iei. / cf. it. documentologia]. Vezi definitia »

DISCRÉȚIE s. f. 1. Calitatea de a păstra o taină încredințată. ◊ Expr. A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat. ♦ Rezervă în atitudine, reținere în vorbe și în fapte. 2. Fig. Calitatea de a nu atrage atenția, de a nu șoca (prin aspect). 3. (Fam.; în loc. adv. și expr.) La discreție = cât poftești, cât vrei, fără nici o restricție, din belșug. A fi (sau a ajunge, a rămâne, a pune, a lăsa) la discreția cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) la bunul plac, la dispoziția cuiva, supus puterii abuzive, capriciilor cuiva. [Var.: (înv.) discrețiúne s. f.] – Din fr. discrétion, lat. discretio, -onis. Vezi definitia »

MICROFOTORADIOGRAFÍE s.f. Radiografie făcută pe un clișeu mic; tehnica obținerii acestor radiografii. [Gen. -iei. / cf. fr. microphotoradiographie]. Vezi definitia »

EXCORIÁȚIE s.f. Distrugere a stratului superficial al pielii; julitură, zgârietură; excoriere. [Gen. -iei. / < fr. excoriation]. Vezi definitia »

PODOBÍE, podobii, s. f. Melodie după care se intonează, la sărbătorile mai importante, unele cântări bisericești. – Din sl. podobije. Vezi definitia »