HIDROMÉTRU, hidrometre, s. n. 1. Aparat pentru măsurarea densității și a vitezei de curgere a lichidelor. 2. Manometru metalic cu scara gradată în unități de coloană de apă, cu care se măsoară nivelul unui curs de apă. – Din fr. hydromètre. Vezi definitia »

POLITICÁSTRU s. m. politician de duzină, lipsit de valoare. (< fr. politicastro) Vezi definitia »

RADIOGONIOMÉTRU, radiogoniometre, s. n. Instalație de radio-recepție folosită în radiogoniometrie, în navigația fără vizibilitate și în radiolocație, pentru determinarea direcției din care sunt emise semnalele radio. [Pr.: -di-o-go-ni-o-] – Din fr. radiogoniomètre. Vezi definitia »

CÉNTRU s.n. și m. I. 1. (Mat.) Punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare. ♦ Punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului. 2. Punct de mijloc, central, al unui spațiu, al unei suprafețe. ♦ (Sport) Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare (la anumite jocuri). II. Loc, punct unde sunt localizate anumite funcții, activități; sediu al unei activități. ♦ Loc către care converg anumite forțe. ♦ Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale județului, ale regiunii etc. ♦ Instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală. ♦ Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. [Pl. -re, -ri. / < lat. centrum, cf. it. centro, fr. centre]. Vezi definitia »

ANTICÉNTRU, anticentre, s. n. Loc de pe suprafața pământului diametral opus epicentrului unui cutremur. – Anti- + centru. Vezi definitia »