ASISTOLÍE s.f. Slăbire a contracțiilor inimii, mai ales în ultima fază a bolilor cardiace. [Gen. -iei. / < fr. asystolie, cf. gr. a – fără, systole – contracție]. Vezi definitia »

LOGOPEDÍE s.f. (Med.) Disciplină care studiază posibilitățile de înlăturare a tulburărilor în dezvoltarea vorbirii. [Gen. -iei. / < fr. logopédie, cf. gr. logos – vorbă, paideia – educare]. Vezi definitia »

HIPERURICEMÍE s. f. creștere a cantității de acid uric și de urați din sânge. (< fr. hyperuricémie) Vezi definitia »

POTOLOGÍE s. f. tratat despre băuturi. (< fr. potologie) Vezi definitia »

pronomíe (-íi), s. f. – Privilegiu. – Var. pronomion. Ngr. προνόμιον (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »