șintáfel s.n. (reg.) ecluză care permite trecerea plutelor din lacul de acumulare în albia râului. Vezi definitia »

SUFLEȚÉL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el. Vezi definitia »

spătél s.n. (reg.) perete de bârne sau bârnă care servește ca rezemătoare (cu spatele) pentru ciobanii care mulg oile; spătar. Vezi definitia »

VEL adj. invar. (Preceda un titlu sau un rang boieresc în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Mare. Vel logofăt. – Din sl. veliĩ. Vezi definitia »

îmblăcél, îmblăcéi, s.m. (reg., înv.) briceag primitiv cu prăsele de lemn colorat și cu limba atârnând ca hădăragul (lemnul scurt al) îmblăciului. Vezi definitia »