Definita cuvantului deviație
DEVIÁȚIE s. f. 1. abatere față de o direcție normală dată. ♦ ~ de sept = deformare a septului nazal. ◊ (biol.) transformare a unui organ într-altul, cu altă structură și altă funcție. ♦ ~ sexuală = practicarea relațiilor erotice între parteneri aparținând aceluiași sex; homosexualitate. 2. (fiz.) unghi format de raza emergentă dintr-un sistem cu cea incidentă; deflexiune. (2). 3. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influența maselor de metal situate la bord. (< fr. déviation, lat. deviatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu deviație
tragedíe (-íi), s. f. – Operă dramatică zguduitoare; întîmplare nefericită, catastrofă. Fr. tragédie. Este dubletul lui tragodie, s. f., sec. XVIII, înv. după gr. τραγωδία (Tiktin; Gáldi 263). – Der. (din fr.) tragedian, s. m.; tragic, adj. Vezi definitia »
HIPOPATOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază bolile și defectele calului. [Gen. -iei. / cf. fr. hippopathologie]. Vezi definitia »
EPIDERMOREÁCȚIE s. f. test de sensibilitate a pielii, pentru a pune în evidență o alergie. (< fr. épidermo-réaction) Vezi definitia »
CONSOCIÁȚIE s. f. grupare de plante din vegetația spontană, mai restrânsă decât asociația, cu o anumită specie. (după engl. consocies) Vezi definitia »
STROBOFOTOGRAFÍE s.f. Studiul fotografic și analitic al mișcărilor periodice, constând în înregistrarea intermitentă pe unul și același negativ a diferitelor poziții ale unui corp în mișcare, realizată prin întreruperea periodică fie a iluminării, fie a obturației. [Gen. -iei. / cf. fr. strobophotographie]. Vezi definitia »