CIRCUMSCRÍE vb. III. tr. 1. A cuprinde, a încadra, a delimita între anumite margini, limite. 2. A face o figură în jurul altei figuri, atingând-o la margini. [P.i. circumscríu. / după lat. circumscribere < circum – împrejur, scribere – a scrie, cf. fr. circonscrire]. Vezi definitia »

MONOGRAFÍE, monografii, s. f. Studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral. – Din fr. monographie. Vezi definitia »

PIEZOTERAPÍE s.f. (Med.) Aplicarea terapeutică a presiunilor intratoracice în cura afecțiunilor pulmonare. [Gen. -iei. / < fr. piézothérapie]. Vezi definitia »

IZOCORÍE s.f. (Anat.) Egalitate a pupilelor la ambii ochi. [Var. isocorie s.f. / < fr. isocorie, cf. gr. isos – egal, kore – pupilă]. Vezi definitia »

INERȚÍE s.f. 1. Proprietate a corpurilor în virtutea căreia ele își păstrează starea de mișcare sau de repaus în care se află atâta timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Calitate a unor corpuri de a nu reacționa față de alte substanțe. ♦ (Med.) Inerție uterină = lipsă de contracție și de retractare a mușchiului uterin după naștere. 3. (Fig.) Înclinare către inactivitate; indolență, apatie. [Gen. -iei. / cf. fr. inertie, it. inerzia, lat. inertia]. Vezi definitia »