Definita cuvantului consemnațiune
CONSEMNAȚIÚNE, consemnațiuni, s. f. Operație prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele și la dispoziția altei persoane la o instituție autorizată în acest scop; consemnare. ◊ Casa de economii și consemnațiuni = instituție centrală la care oamenii își pot depune economiile pentru păstrare și valorificare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. consignation (refăcut după semn).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consemnațiune
EXTENSIÚNE, extensiuni, s. f. 1. Dezvoltare, creștere; amplificare, extindere. ♦ Proces prin care un cuvânt își lărgește înțelesul. ♦ (Log.) Sferă. 2. Alungire sau întindere a unui membru sau a trunchiului anatomic în caz de luxații sau de fracturi. [Pr.: -si-u-. – Var.: exténsie s. f.] – Din fr. extension, lat. extensio, -onis. Vezi definitia »
BENEDICȚIÚNE s. f. grație, binecuvântare (solemnă). (< lat. benedictio, fr. bénédiction) Vezi definitia »
persoane decedata in aceeasi imprejurare,astfel incat nu se poate stabili daca vreuna dintre ele a supravietuit macar cateva clipe celorlalte. ex: catastrofa aeriana Vezi definitia »
MANUTENȚIÚNE s. f. v. manutanță. Vezi definitia »
PLENITÚDINE s. f. Dezvoltare completă, integrală; deplinătate, totalitate; p. ext. desăvârșire. ◊ Plenitudine vocalică = perceptibilitate sau audibilitate a unei vocale, putere sonoră a unei vocale. – Din fr. plénitude, lat. plenitudo, -inis. Vezi definitia »