gint (gínturi), s. n. – (Înv.) Rasă, neam, națiune. – Mr. g’intă. Lat. gens (Pușcariu 722; Candrea-Dens., 747; REW 3735; DAR), cf. it., sp. gente, fr. gent. Este dublet al lui gintă, s. f. (rasă), latinism din sec. XIX, astăzi puțin folosit. Vezi definitia »

SPRINT, sprinturi, s. n. Mărire a vitezei de către un concurent (de obicei în ultima fază a parcursului) la unele întreceri sportive. ♦ Categorie de probe sportive pe distanță scurtă, caracterizată prin viteză foarte mare. – Din fr., engl. sprint. Vezi definitia »

INCREMÉNT s. n. 1. (mat.) creștere, adaos arbitrar. ◊ (inform.) cantitate elementară la care este adăugată o mărime într-un proces de calcul. ◊ (în gram. transformațională) element care adaugă ceva unui lucru la structura căruia se aplică. 2. orice material introdus în corpul animal și utilizat în organism. 3. (fiz.) contribuția particularităților structurale, interatomice la valoarea unei mărimi fizice care caracterizează o anumită structură moleculară. (< fr. incrément, lat. incrementum) Vezi definitia »

MORTIFIÁNT, -Ă adj. 1. care mortifică. 2. (fig.) umilitor, jignitor. (< fr. mortifiant) Vezi definitia »

OMNIPOTÉNT, -Ă, omnipotenți, -te, adj. (Livr.) Cu putere nelimitată; atotputernic. – Din fr. omnipotent, it. omnipotente, lat. omnipotens, -ntis. Vezi definitia »