APITUITARÍSM s. n. suprimare a funcției hipofizei. (< fr. apituitarisme) Vezi definitia »

MAHOMEDANÍSM s. n. Religie monoteistă întemeiată în sec. VII de Mahomed; islamism, mahometism, islam. – Din fr. mahométanisme (după mahomedan). Vezi definitia »

BEHAVIORÍSM (‹ fr. {i}; {s} engl. behaviour „comportament”) s. n. Curent psihologic întemeiat de psihologul american J.B. Watson (1913), care reduce psihologia la studiul comportamentului, al relației dintre stimul și răspuns, eliminînd din cîmpul cercetării psihologice conștiința, fenomenele vieții psihice interioare. Vezi definitia »

FIXÍSM s.n. (Biol.) Concepție care consideră că speciile de plante și de animale sunt invariabile în decursul istoriei pământului. [< fr. fixisme]. Vezi definitia »

ORGÁSM s. n. 1. momentul culminant al excitației sexuale. 2. (fig.) agitație: frenezie. (< fr. orgasme) Vezi definitia »