PRAMÁTIE, pramatii, s. f. (Fam.) Persoană fără caracter, cu purtări rele, imorală; escroc, canalie, pușlama, stricat, destrăbălat. – Din ngr. pra(gh)matía. Vezi definitia »

SEMNIFICÁȚIE s.f. 1. Înțeles, conținut semantic al unui cuvânt, al unui semn; sens, accepție; denotație. 2. Ceea ce lasă să se întrevadă ceva. 3. Însemnătatea, valoarea unui lucru. ♦ Mesaj (3). [Gen. -iei, var. semnificațiune s.f. / cf. fr. signification]. Vezi definitia »

PULPECTOMÍE s.f. (Med.) Extirpare (totală) a țesuturilor pulpare ale unui dinte. [Gen. -iei. / < fr. pulpectomie]. Vezi definitia »

SARCOTERAPÍE s.f. (Med.) Metodă de tratament cu ajutorul extractelor din carnea animalelor. [Gen. -iei. / < fr. sarcothérapie, cf. gr. sarx – carne, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

SOCIOPSIHOLOGÍE s. f. v. IMAGOLOGIE. Ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele. [DEX '98] Vezi definitia »