PETÍȚĂ, petițe, s. f. Capsă care se folosea la armele de foc de tip vechi. – Din bg., scr. petica. Vezi definitia »

cinozúră, cinozúri, s.f. (înv.) regulă de conduită, îndreptar, model. Vezi definitia »

PARAFÍNĂ s.f. Substanță solidă, albă și translucidă, obținută din distilarea țițeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor, la prepararea alifiilor etc. [< fr. paraffine]. Vezi definitia »

háină (háine), s. f. – Obiect de îmbrăcăminte exterior. Sb. haljina (Diez, Gramm., I, 444; Cihac, II, 133; DAR). – Der. hăinar, s. m. (vînzător de haine de gata); hăinărie, s. f. (prăvălie de confecții); hăinet, s. f. (cantitate de haine); înhăinura (var. înhăimura), vb. (a îmbrăca), cf. înfășura. La Stoica Ludescu (sec. XVIII) apare haină, s. f. (parolă, consemn), despre care nu știm dacă este același cuvînt. Haibăr, s. n. (haină) este o încrucișare a lui haină cu laibăr (DAR), der. înhăibăra, vb. (a îmbrăca). Vezi definitia »

promincă, prominci s. f. 1. pistă de alergare pe un hipodrom de trap. 2. (deț.) plimbare zilnică a deținuților în perimetrul penitenciarului. Vezi definitia »