CONDIȚIONÁL, -Ă adj. supus unor condiții; care cuprinde o condiție. ♦ stimul ~ = stimul care declanșează un reflex condiționat; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care exprimă o condiție, o ipoteză de a cărei îndeplinire depinde realizarea acțiunii din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție condițională; mod ~ (și s. n.) = mod al verbului care exprimă o acțiune a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiții. (< fr. conditionnel) Vezi definitia »

abaxiál, -ă adj. situat în afara unui ax central. (< fr., engl. abaxial) Vezi definitia »

COXÁL, -Ă, coxali, -e, adj. Care aparține coapsei, referitor la coapsă. ◊ Os coxal = fiecare dintre cele două oase de formă plată care formează scheletul șoldului; os iliac. – Din fr. coxal. Vezi definitia »

BUBÁL s.m. Gen de antilopă africană cu coarne în formă de U sau de liră. [< fr. bubale, cf. gr. boubalos – bivol]. Vezi definitia »

PAROHIÁL, -Ă, parohiali, -e, adj. Care ține de o parohie (1), privitor la o parohie. [Pr.: -hi-al] – Din lat. parochialis, germ. parochial. Vezi definitia »