BIOTROPÍSM s. n. mărire a virulenței unui microorganism latent sub influența unor agenți chimici, fizici sau de origine bacteriană. ◊ proprietate a unor microbi sau virusuri de a nu se putea dezvolta decât în organisme vii. (< fr. biotropisme) Vezi definitia »

GAULLISM GO-LÍSM/ s. n. doctrina politică a generalului de Gaulle. (< fr. gaullisme) Vezi definitia »

PERIODÍSM s. n. (Biol.) Proprietate a unor funcții fiziologice de a se repeta la intervale regulate de timp. [Pr.: -ri-o-] – Perioadă + suf. -ism. Vezi definitia »

PERCEPȚIONÍSM s.n. Teorie filozofică care admite cunoașterea structurii lucrurilor prin percepție; percepționalism. [Pron. -ți-o-. / < fr. perceptionnisme, it. percezionismo]. Vezi definitia »

ȚĂRĂNÍSM s. n. 1. curent politic și ideologic, apărut în România la sfârșitul sec. XIX, care pornea de la ideea rolului conducător al țărănimii, considerată ca o clasă socială unitară, într-un stat preponderent agrar. 2. curent apărut în gândirea economică după primul război mondial, care își propunea să studieze legile de dezvoltare în economiile agrare pe baze specifice, independent de doctrina generală a economiei politice. 3. tendință a unor scriitori de a-și alege motive de inspirație din viața satului. 4. vorbă, faptă, comportare grosolană. (< țărăn/ime/ + -ism) Vezi definitia »