dangá (dangále), s. f. – Fier de însemnat vitele. Tc. danga (Șeineanu, II, 154), cf. alb. damka, bg. damga, sb. danga. – Der. dăngălui, vb. (a însemna vitele cu fierul). Vezi definitia »

OMÉGA s. m. sg. Numele ultimei litere a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului o. – Din ngr. o méga. Vezi definitia »

RENEGÁ, renég, vb. I. Tranz. A tăgădui, a nega, a contesta ceva, a dezminți; a se lepăda de cineva sau de ceva, a nu recunoaște ca fiind al său, a abjura. – Din lat. renegare. Cf. fr. renier. Vezi definitia »

AMGA, rîu în Siberia Centrală (Federația Rusă, C.S.I.), afl. stg. al rîului Aldan. Lungime: 1.462 km. Izv. din M-ții Aldan. Îngheață în perioada oct.-mai. Navigabil pe 440 km. Vezi definitia »

BĂLIGÁ, pers. 3 báligă, vb. I. Refl. A-și elimina, a-și depune baliga. [Var.: bălegá vb. I] – Din baligă. Vezi definitia »