Definita cuvantului dramă
DRÁMĂ1 s. f. 1. specie a genului dramatic în care tragicul se amestecă cu comicul. ♦ ~ muzicală (sau lirică) = (spectacol de) operă. 2. arta dramatică. 3. (fig.) eveniment tragic, zguduitor; nenorocire. ◊ frământare, conflict sufletesc puternic, cu consecințe tragice. (< fr. drame, lat., gr. drama)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu dramă
copeneáță, copenéțe, s.f. (reg.) 1. cutie. 2. piuliță scobită din lemn în care se mărunțește sarea și piperul; pisător, măjeriu. 3. pisător pentru grăunțe. Vezi definitia »
a face treabă mică expr. (eufem.) a urina, a face pipi. Vezi definitia »
povârneálă, povârnéli, s.f. (reg.) 1. înclinare într-o parte, aplecare cu tendință de prăbușire. 2. înclinare a unei pante. 3. pantă a acoperișului unei case; acoperiș înclinat al unei colibe, al unei stâne etc. 4. tablă mică la acoperișul casei. 5. loc sub acoperișul colibei ciobanului, unde se pun la uscat lemne și surcele pentru foc. 6. adăpost de stână, unde se mulg oile. Vezi definitia »
ÁXĂ2 s. f. v. ax. Vezi definitia »
icoánă (icoáne), s. f. – 1. Imagine pictată care reprezintă un sfînt. – 2. Imagine, portret, reprezentare. – Mr. icoană. Ngr. εἰϰόνα (Murnu 29; Sandfeld 21), în parte prin intermediul sl. (bg., sb.) ikona. – Der. iconar, s. m. (pictor de icoane); iconărie, s. f. (pictură religioasă). Comp. iconoboreț, s. m. (înv., iconoclast), din sl. ikonoborĭcĭ, sec. XVII; iconoborenie, s. f. (luptă iconoclastă); iconoclast, adj., din fr. iconoclaste; iconografie, s. f., din fr.; iconografic, adj., din fr.; iconolatrie, s. f. (adorare excesivă a icoanelor), din fr.; iconologie, s. f., din fr.; iconomah, s. m. (iconoclast), din ngr. ἐιϰονομάχης; iconomahie, s. f. (luptă iconoclastă), din ngr. ἐιϰονομαχία; iconostas, s. n. (catapeteasmă), din ngr. ἐιϰονοστάσιον, în parte prin intermediul sl. ikonostasi. Vezi definitia »