vótru (-ri), s. m. – 1. Codoș, proxenet. – 2. (Trans.) Pețitor. – Var. Mold. hotru, Banat motru și der. Origine incertă. Pare să depindă de sb. motriti „a privi”, dar rezultatele rom. nu snt clare. Legătura cu sl. votrĭ „fierar”Tiktin) nu pare mai convingătoare. Poate metateza lui *vrotu (vrut) ‹ a vrea, cf. vruță „codoașă”. – Der. votri, vb. (a codoși; Mold., a critica, a insulta; Trans., a aranja o căsătorie); votrie (var. votrenie), s. f. (codoșlîc). Cf. Iordan, BF, IX, 122. Vezi definitia »

VIZIBILMÉTRU, vizibilmetre, s. n. (Met.) Aparat folosit pentru măsurarea vizibilității pe orizontală. – Din fr. visibilimètre. Vezi definitia »

REVERBEROMÉTRU, reverberometre, s. n. Aparat pentru măsurarea timpului de reverberație. – Din engl. reverberometer. Vezi definitia »

ELECTROCALORIMÉTRU s.n. Calorimetru electric. [< fr. électrocalorimètre]. Vezi definitia »

SCOTOMÉTRU s. n. instrument folosit în scotometrie. (< engl. scotometer) Vezi definitia »