ÁRGUS s. m. Om cu privire ageră, pătrunzătoare; om care păzește ceva cu mare grijă. – Din fr. argus. Vezi definitia »

SÍNUS s.n. 1. (Anat.) Cavitate situată în regiunea capului, între pereții osoși; dilatare pe traiectul venelor și al arterelor sau pe traiectul vaselor limfatice. ♦ (Bot.) Tăietură în lamina unei frunze, formând un unghi de diferite mărimi și forme. 2. (Mat.) Funcție trigonometrică egală cu raportul dintre lungimea ipotenuzei și lungimea catetei opuse unghiului respectiv dintr-un triunghi dreptunghic. [< fr. sinus, cf. lat. sinus – cavitate]. Vezi definitia »

CÁDUS s. n. vas mare pentru conservarea vinului, a untdelemnului etc. la greci și la romani. (< lat. cadus, gr. kados) Vezi definitia »

a se scula cu fundul în sus expr. a fi morocănos / indispus / arțăgos (în primele ore ale dimineții). Vezi definitia »

însús s.m. (înv.) cel prea înalt, cel mai de sus. Vezi definitia »