METALINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la metalingvistică. ♦ funcție ~ă = funcție a limbajului prin care vorbitorul acceptă codul pe care îl folosește ca un obiect de descriere a discursului său, cel puțin într-un punct particular. II. s. f. disciplină care studiază metalimbajul. (< fr. métalinguistique) Vezi definitia »

SPASMÓDIC, -Ă adj. Însoțit de spasme; convulsiv; spastic. [< fr. spasmodique]. Vezi definitia »

pránic, pránice, s.n. (reg.) obiect de lemn (în formă de ciocan sau lopățică) cu care se bate ceva (mai ales rufele, când se spală). Vezi definitia »

OTOLÓGIC, -Ă, otologici, -ce, adj. (Med.) Referitor la otologie, de otologie. – Din fr. otologique. Vezi definitia »

PROZELÍTIC, -Ă, prozelitici, -ce, adj. (Rar) Care aparține prozeliților, privitor la prozeliți, caracteristic prozeliților. – Din fr. prosélytique. Vezi definitia »