Definita cuvantului edicul
EDÍCUL s. n. 1. monument funerar dintr-un mic edificiu în forma unui templu, pe un soclu, care adăpostește statuia celui decedat. ◊ nișă în care se păstrează portretele morților, urnele funerare. 2. chioșc, pavilion, de obicei în parcuri. 3. acoperitoare de protecție a unei lucrări de artă, cu înfățișare de templu în miniatură sau de chioșc. (< fr. édicule, lat. aediculum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu edicul
agănắul (dans) (înv.) s. n. art., neart. agănắu Vezi definitia »
a uda aldămașul expr. (pop.) a bea după încheierea unei tranzacții de vânzare-cumpărare. Vezi definitia »
a face contorul expr. (d. homosexuali) a avea un contact sexual. Vezi definitia »
caraúl (-li), s. m. – 1. Santinelă, gardă. – 2. Paznic de noapte. – 3. (Înv.) Pedeapsă școlară care consta în a obliga un elev să stea în picioare, într-un colț al clasei. – Var. caraulă, s. f. Mr. cărăule, megl. cărăul. Tc. karaul (Roesler 595; Șeineanu, II, 89; Meyer 177; Lokotsch 1078; Ronzevalle 138); cf. ngr. ϰαραούλι, alb. karaujl, bg. karaul, sb. karaula. Vezi definitia »
EMÚL s. m. rival, concurent (într-un domeniu). (< fr. émule, lat. aemulus) Vezi definitia »