LÍNCA interj. (Repetat) Cuvânt care imită sunetele unui clopot sau clopoțel; cling. – Onomatopee. Vezi definitia »

spintecá (-c, -át), vb. – 1. A scoate măruntaiele, a eviscera, a despica. – 2. A tăia, a crăpa. – 3. A străbate. – Mr. spîntic(are). Lat. expantĭcāre (Pușcariu 1622; Candrea-Dens., 1394; REW 3032, cf. Lambrior 100; Philippide, Principii, 99), cf. pîntece și ven. spantegar „a desface”, abruz. spandeka „a chinui”, calabr. spantecare „a deschide”. – Der. spintecător, adj. (care spintecă); spintecătură, s. f. (tăietură, crăpătură, despicătură). Vezi definitia »

AUTOMISTIFICÁ vb. I. refl. A(-și) înșela propria persoană. [< auto¹- + mistifica]. Vezi definitia »

tăbăcăreásca s.f. art. (înv.) joc de cărți al tăbăcarilor de altădată. Vezi definitia »

fabrica, fabric v. r. (tox.) a lua o nouă doză de drog pentru a îndepărta starea depresivă provocată de sindromul de sevraj. Vezi definitia »