Definita cuvantului efeb
EFÉB s. m. 1. (în Grecia antică) tânăr între 17 și 18 ani care își făcea educația într-o efebie. 2. adolescent; (p. ext.) tânăr de o deosebită frumusețe. (< fr. éphèbe, lat. ephebus, gr. ephebos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu efeb
CUBÉB s.m. Arbust asemănător cu piperul, care crește în Java și Kalimantan (Borneo) și din ale cărui fructe se extrag substanțe folosite în cosmetică și farmacologie. [< fr. cubèbe]. Vezi definitia »
GHEB1, (1, 2) gheburi, (3) ghebe, s. n. 1. Cocoașă (la om). 2. Ridicătură de teren în formă de gheb (1). 3. (La pl.) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun, având de jur-împrejur un inel alb, și cu pălăria galbenă-brună (Armillaria mellea). ◊ Ghebe de brad = ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire, cărnoasă și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria). Ghebe de pădure = ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică ori brună, catifelată (Collybia longipes). – Probabil lat. *glibbus (formă metatezată a lui *gibb(u)lus < gibbus). Vezi definitia »
BREB, brebi, s. m. Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Din sl. bebrŭ. Vezi definitia »
BREB, brebi, s. m. (Înv.) Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Slav (v. sl. bebrŭ). Vezi definitia »
ERÉB s.n. (În mitologia greacă) Loc întunecat, subteran, unde era împărăția morților. [Cf. it. erebo, lat. erebum, gr. erebos]. Vezi definitia »