CAROSIÉR, -Ă, carosieri, -e, adj., s. m. (Rar) 1. Adj. (Despre cai) Cu mersul elegant, folosit pentru vehicule de lux. 2. S. m. Fabricant de caroserii. [Pr.: -si-er] – Din fr. carrossier. Vezi definitia »

CABLIÉR s. n. navă pentru transportul și montarea cablurilor submarine. (< fr. câblier) Vezi definitia »

CENTROMER (‹ fr.) s. m. (GENET.) Porțiune a cromozomului prin care acesta se prinde de fusul nuclear de diviziune în timpul mitozei sau meiozei. Poate fi punctiform și localizat într-o strangulare inelară a cromozomului sau difuz, ca la majoritatea plantelor și insectelor. Poziția lui permite diferențierea tipurilor de cromozomi. Sin. cinetocor. Vezi definitia »

ELICOPTÉR s.n. Aparat de zburat cu motor, care se ridică vertical în aer și se susține cu ajutorul unor mari elice orizontale. ◊ Elicopter-macara = elicopter care transportă greutăți. [Var. helicopter s.n. / < fr. hélicoptère, cf. gr. helix – spirală, pteron – aripă]. Vezi definitia »

TÚNER [TIUNĂR] s. n. amplificator acordat pe înaltă frecvență într-un receptor radio sau de televiziune. (< engl. tuner) Vezi definitia »