SERVITÚTE s.f. 1. Stare de dependență, de servire; servitudine; robie. ♦ Obligație, constrângere. 2. (Jur.) Sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar, izvorând din situația naturală a bunului sau dintr-o convenție, care are ca scop să servească utilitatea publică sau particulară. [< lat. servitus]. Vezi definitia »

INIMAGINABILITÁTE s.f. (Rar) Însușirea a ceea ce este inimaginabil. [Cf. it. inimmaginabilità]. Vezi definitia »

cápiște (cápiști), s. f. – 1. Templu, sanctuar păgîn. – 2. Biserică de rit neortodox. – 3. Local de perdiție. Sl. kapište „idol” de la kapĭ „figură”, cuvînt oriental identic cu mag. kép › rom. chip (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Lexicon, 283; Cihac, II, 40); cf. bg., rus. kapište. Pentru istoria cuvîntului sl., cf. Paasonen, Wörter und Sachen, VI, 143. Vezi definitia »

FOTOACTUALITÁTE s. f. fotografii care prezintă actualitatea. (< foto¹- + actualitate) Vezi definitia »

este o denumire la vin obtinut din boasca rezultata in urma fermentari de la struguri care au fost supusi prima data iar acum se pun a doua oara in cada respectiva cu un kg. zahar la 10 litri de apa pana se completeaza cu apa toata boasca din cada. Vezi definitia »