han (hanuri), s. n. – Local cu ospătărie unde se poate înnopta. – Mr. hame, megl. an. Tc. han (Röesler 606; Șeineanu, II, 204; Lokotsch 808; Ronzevalle 84), cf. ngr. χάνι, alb. han, bg., sb. han. Cuvîntul mr., de la var. tc. hane. – Der. hangiu (mr. hăngi), s. m. (persoană care ține un han), din tc. hançi, cf. ngr. χαντζής, alb. hanği, bg. handžiia, sb. hanğija; hangiță (var. hangioaică), s. f. (nevastă de hangiu; femeie care ține un han). Vezi definitia »

CIBERNETICIÁN, -Ă, ciberneticieni, -e, s. m. și f. Specialist în cibernetică. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cybernéticien. Vezi definitia »

BURLAN s. n. 1. Tub cu pereți subțiri și secțiunea cilindrică sau dreptunghiulară, din fontă, tablă galvanizată, bazalt, azbociment etc., care servește la conducerea apelor de la jgheaburile acoperișului la pămînt. 2. (Ind. Extr.) B. de aeraj = tub de tablă lung de 2-4 m și cu diametrul de peste 30 cm, care face parte din conducta de aeraj a lucrărilor miniere. B. de foraj = fiecare dintre tuburile de oțel care formează coloana pentru tubarea găurilor de sondă. 3. Tub cilindric de tablă sau de olane prin care trece fumul din sobă în coș. Vezi definitia »

barosan, barosani s. m. 1. persoană cu o situație materială înfloritoare. 2. (deț.) subofițer de penitenciar temut de deținuți. Vezi definitia »

EXTRAMUNDÁN, -Ă adj. (Liv.) Din afara lumii. [< germ. extramundan]. Vezi definitia »