PERDÍȚIE, perdiții, s. f. Stare de decădere morală în care se află cineva; pierzanie. ♦ Ceea ce provoacă decăderea morală a cuiva. – Din fr. perdition. Vezi definitia »

DIZERTÁȚIE s.f. v. disertație. Vezi definitia »

BRAHIGRAFÍE s. f. studiu al sistemelor de scriere. (< germ. Brachygraphie) Vezi definitia »

ALBITORÍE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă, în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor. – Din albitor + suf. -ie. Vezi definitia »

FIXÁȚIE s.f. (Med.) Operație prin care un țesut este tăiat în vederea examenului microscopic. [< fr. fixation]. Vezi definitia »