MENTÍSM s.n. (Med.) Tulburare mintală caracterizată prin desfășurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor și amintirilor. [< fr. mentisme]. Vezi definitia »

NEOCONFUCIANÍSM s.n. Curent filozofic apărut în China în sec. X-XIII, care cuprinde două tendințe opuse, materialistă și idealistă, ambele invocând paternitatea lui Confucius. [Cf. fr. néo-confucianisme]. Vezi definitia »

DESPOTÍSM s.n. 1. Guvernare despotică; absolutism, tiranie. ♦ (Fig.) Purtare despotică, arbitrară; samavolnicie. 2. Despoție, autocrație. [Cf. fr. despotisme]. Vezi definitia »

SOCIAL-DEMOCRATÍSM s.n. Ideologia și tactica social-democrației. [< rus. soțial-demokratizm, cf. germ. Sozialdemokratismus]. Vezi definitia »

MALLARMEÍSM s.n. (Liv.) Imitație a poeziei lui Mallarmé, care acordă o mai mare importanță muzicii cuvintelor decât sensului lor. [< Mallarmé, poet simbolist francez + -ism]. Vezi definitia »