HISTOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament al unor boli cu ajutorul a diferite țesuturi. [Gen. -iei. / < fr. histothérapie, cf. gr. histos – țesut, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

AUTOPROPÚLSIE s. f. propulsie a unui vehicul prin consum de energie din interior. (< fr. autopropulsion) Vezi definitia »

ORTOPEDAGOGÍE s. f. disciplină care studiază și corectează defecte de educație. (< fr. orthopédagogie) Vezi definitia »

INVÉNȚIE s.f. 1. Crearea, înfăptuirea unui nou sistem tehnic, a unui procedeu tehnologic etc.; lucru inventat. 2. Afirmarea unor lucruri închipuite, neadevărate; (p. ext.) născocire, plăsmuire; minciună. 3. Găsirea argumentelor într-un discurs sau a temelor și a formelor celor mai expresive și mai potrivite într-o creație artistică. [Gen. -iei, var. invențiune s.f. / cf. lat. inventio, fr. invention]. Vezi definitia »

HIPOCLOREMÍE s. f. diminuare a cantității de clor din sânge; cloropenie. (< fr. hypochlorémie) Vezi definitia »