Definita cuvantului elegiac
ELEGIÁC, -Ă adj. 1. cu caracter de elegie; elegic. ♦ distih ~ = distih folosit în elegii. ◊ (despre poeți) care compune elegii, opere cu caracter de elegie. 2. trist, jalnic, melancolic, nostalgic. (< fr. élégiaque, lat. elegiacus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu elegiac
BUIÁC, -Ă, buieci, -e, adj. Zburdalnic, nebunatic. – Slav (v. sl. bujakŭ). Vezi definitia »
NIMFOMANIÁC, -Ă adj. referitor la nimfomanie. (< fr. nymphomaniaque) Vezi definitia »
PORTULÁC s. m. v. portulacă. Vezi definitia »
gînsác (gânsáci), s. m. – Gîscan. – Mr. gusac, megl. gînsac. Sl. *gąsakŭ (Conev 54; DAR), cf. bg. găsak, sb. gusak, ceh., rut. husak. Cf. gîscă. Vezi definitia »
ABÁC, abace, s.n. 1. Instrument de calculat alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate). 2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. – Din fr. abaque, lat. abacus. Vezi definitia »