Definita cuvantului elenism
ELENÍSM s. n. 1. perioadă în istoria și civilizația societății sclavagiste a popoarelor din bazinul Mării Mediterane, între epoca cuceririlor lui Alexandru Macedon și căderea imperiului acestuia sub stăpânirea romană, prin amestecul formelor grecești de organizare politică, culturale, religioase cu cele orientale. ◊ cultura Greciei antice și influențele exercitate de ea. 2. expresie specifică limbii elene. (< fr. hellénisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu elenism
NEOPLATONÍSM s. n. doctrină filozofică care, reunind într-o viziune originală idealismul platonician cu idei pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental, proclamă ideea creării lumii prin „emanația” din divinitate și pe aceea a cunoașterii prin extaz mistic. (< fr. néo-platonisme) Vezi definitia »
EUFEMÍSM, eufemisme, s. n. Cuvânt sau expresie care, în vorbire sau în scris, înlocuiește un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, necuviincioasă sau obscenă, respectând paralelismul de sens. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphémisme. Vezi definitia »
BAKUNÍSM s.n. Teorie anarhistă, cu puternice influențe proudhoniste, care consideră statul drept principalul rău social ce trebuie înlăturat și neagă necesitatea unei teorii științifice revoluționare și a pregătirii revoluției. [Var. bakuninism s.n. / < Bakunin – teoretician anarhist rus]. Vezi definitia »
STATÍSM s. n. Însușirea de a fi static. – Din fr. statisme. Vezi definitia »
METAGEOMETRÍSM s.n. Teorie care afirmă posibilitatea existenței unui număr mai mare de dimensiuni decât cele trei stabilite de Euclid pentru formele spațiale. [Pron. -ge-o-. / < fr. métagéométrisme]. Vezi definitia »