PRITOCEÁLĂ s. f. Pritocire. – Pritoci + suf. -eală. Vezi definitia »

BRACTÉOLĂ s. f. bractee mică, între bractee și floare; profilă. (< fr. bractéole) Vezi definitia »

CITADÉLĂ s. f. 1. fortăreață medievală care domina un oraș. ◊ oraș (întărit). 2. cetate, castel construit în afara zidurilor unui oraș, în scop de apărare. 3. (fig.) bastion, focar, centru (al unei mișcări). 4. compartiment pe navele mari de luptă, limitat de pereți etanși la gaze și radiații. (< fr. citadelle, it. cittadella) Vezi definitia »

ASPIRÍNĂ s.f. Acid acetilsalicilic, folosit ca medicament febrifug și calmant. [< germ. Aspirin – nume comercial]. Vezi definitia »

MIÁZĂ¹, miaze, s. f. Nume dat bolilor provocate de larvele unor insecte care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. – Din it. miasi. Vezi definitia »