SINECOLOGÍE s. f. ramură a ecologiei care studiază asociațiile organismelor animale sau vegetale. (< fr. synécologie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

HIDRARGIROTERAPÍE s. f. folosire terapeutică a mercurului. (< fr. hydrargyrothérapie) Vezi definitia »

MUZICOTERAPÍE s. f. tratament al anumitor boli nervoase cu ajutorul audițiilor muzicale; meloterapie. (< fr. musicothérapie) Vezi definitia »

SANITÁȚIE s.f. Ansamblu de măsuri pentru asanarea mediului. [< engl., fr. sanitation, cf. lat. sanitas]. Vezi definitia »