BĂRDĂCÚȚĂ, bărdăcuțe, s. f. Diminutiv al lui bărdacă (1). – Bărdacă + suf. -uță. Vezi definitia »

SÓLĂ² s. f. pește marin plat și oval, care trăiește culcat pe partea stângă pe fundurile nisipoase și în ape adânci. (< fr. sole) Vezi definitia »

CALÓTĂ, calote, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți obținute prin tăierea unei sfere cu un plan. 2. Boltă a cărei suprafață interioară are, în secțiune, forma unui semicerc. 3. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă; p. ext. piesă tehnică asemănătoare cu o calotă sferică. 4. Partea de deasupra a unei pălării, care acoperă capul și este mărginită de boruri. ♦ Tichie care acoperă creștetul capului. 5. (În sintagma) Calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene. 6. (În sintagma) Calotă glaciară = masă de gheață care acoperă porțiuni mari în regiunile polare sau părțile superioare ale munților înalți. – Din fr. calotte. Vezi definitia »

DOCTORÍȚĂ, doctorițe, s. f. Femeie medic. [Acc. și: dóctoriță. – Var.: (pop.) dóftoriță s. f.] – Doctor + suf. -iță. Vezi definitia »

NEEUCLIDIÁNĂ adj. (În sintagma) Geometrie neeuclidiană = ramură a geometriei în care se infirmă postulatul lui Euclid privitor la două drepte paralele tăiate de o secantă. [Pr.: -e-u-cli-di-a-] – Ne- + euclidian (după fr. non-eu-clidienne). Vezi definitia »