Definita cuvantului emite
EMÍTE vb. tr. 1. a lansa, a enunța, a exprima (o părere, o teorie). 2. a elabora, a pune în vigoare (o lege, un decret etc.) ◊ a pune în circulație (bancnote, hârtii de valoare etc.). 3. a produce, a răspândi radiații, unde electromagnetice etc.; a transmite, a difuza. (< lat. emittere, după fr. émettre)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu emite
ANTICVITÁTE s.f. v. antichitate. Vezi definitia »
ANTERIORITÁTE s. f. însușirea de a fi anterior; precedență. (< fr. antériorité) Vezi definitia »
machinalménte adv. (înv.) mașinal, automat. Vezi definitia »
MALIȚIOZITÁTE, malițiozități, s. f. (Livr.) Maliție. [Pr.: -ti-o-] – Malițios + suf. -itate. Cf. it. maliziositá. Vezi definitia »
FACTICITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este factic. 2. (fil.) caracterul contingent, gratuit al existenței; lipsa unei justificări raționale. (< fr. facticité) Vezi definitia »