CONVÉCȚIE, convecții, s. f. 1. Mișcare ascendentă a aerului, de natură termică sau dinamică. 2. Mișcare de ansamblu a particulelor unui fluid. ◊ Convecția căldurii = transmiterea căldurii cu ajutorul curenților de fluid naturali sau artificiali. Curenți de convecție = mișcare pe verticală a părtilor unui fluid, determinată de inegalitatea densităților acestor părți. Convecție electrică = deplasare macroscopică a unui mediu încărcat cu electricitate. – Din fr. convection. Vezi definitia »

OPIOMANÍE s. f. obișnuință de a consuma opiu; intoxicație cu opiu. (< fr. opiomanie) Vezi definitia »

SUGÉSTIE, sugestii, s. f. 1. Influență exercitată asupra voinței cuiva; înrâurire și dirijare a voinței cuiva. ♦ Spec. Influență exercitată asupra conștiinței și voinței cuiva (în stare de veghe sau de stare hipnotică), folosită în tratarea unor tulburări neuropsihice. 2. Ceea ce sugerează cuiva; sugerare, propunere, idee. [Var.: sugestiúne s. f.] – Din fr. suggestion, lat. suggestio, -onis. Vezi definitia »

nevóie (-ui), s. f. – 1. Necesitate, trebuință. – 2. Obligație, urgență. – 3. Sărăcie, mizerie. – 4. Ananghie, strîmtorare. – Mr. nevol’e, megl. nivol’ă. Sl. nevolja, nevolje (Miklosich, Lexicon, 421; Cihac, II, 462), cf. sb., cr., slov., rus. nevolja, alb. nevojë, mag. névolya, cf. voie. – Der. nevoi, vb. (a forța, a obliga; a-și da silința, a se strădui; a căuta, a se sili; refl., a se sforța); nevoiaș, adj. (sărac; incapabil, arierat), cf. mag. névolyás „nenorocit, ticălos”; anevoie, adv. (cu greu); anevoi, vb. (a se strădui); (a)nevoință, s. f. (muncă, chin, dificultate); (a)nevoios, adj. (dificil, greu); nevoitor, adj. (înv., muncitor, harnic). Vezi definitia »

-METRÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „măsurare”, „măsură”. [< fr. -métrie, it. -metria, cf. gr. metrion]. Vezi definitia »