MONÁNDRĂ, monandre, adj. (Bot.; despre flori) Care are o singură stamină. – Din fr. monandre. Vezi definitia »

stăuínă, stăuíni, s.f. (reg.) 1. loc cu iarbă grasă. 2. saivan pentru oi; adăpost. 3. (în forma: stoină) loc unde dorm noaptea vitele în timpul verii. 4. sălaș. Vezi definitia »

TÁSĂ s.f. (Rar) Ceașcă, cană. [< fr. tasse] Vezi definitia »

TRICICLÉTĂ, triciclete, s. f. Vehicul (pentru copii) cu trei roți dispuse pe două osii paralele, pus în mișcare prin învârtirea unor pedale asemănătoare cu ale bicicletei; triciclu. – Din fr. tricycle (modificat după bicicletă). Vezi definitia »

pricáză s.f. (înv.) 1. lepră. 2. boală de vite. Vezi definitia »