SIDEROTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a fierului și a compușilor lui. (< fr. sidérothérapie) Vezi definitia »

ILÚZIE s.f. 1. Aparență înșelătoare datorită perceperii denaturate a realității. 2. (Fig.) Speranță, dorință neîndeplinită; amăgire. ◊ A(-și) face iluzii = a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile. [Gen. -iei, var. iluziune s.f. / cf. lat. illusio, fr. illusion]. Vezi definitia »

CHIMOGRAFÍE s.f. (Fiziol.) Înregistrare grafică a unor fenomene fiziologice cu ajutorul chimografului. [Gen. -iei. / < fr. kymographie]. Vezi definitia »

ÁRIE¹ s. f. 1. (mat.) întindere, mărime a unei suprafețe limitate. 2. zonă de răspândire a unui fenomen. ◊ areal¹. 3. teritoriu în care se vorbește o anumită limbă, un dialect etc. (< lat. area) Vezi definitia »

OLIGOFRENÍE s. f. Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice, însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central, ca urmare a unor suferințe cerebrale, survenite în perioada intrauterină, în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. – Din fr. oligophrénie. Vezi definitia »