OCULÁȚIE s.f. Sistem de altoire printr-un mugur scos cu o porțiune de lemn și de coajă, care se introduce apoi sub coaja portaltoiului. [Gen. -iei. / cf. fr. oculation, germ. Okulation]. Vezi definitia »

SUPERFINÍȚIE s. f. Operație de netezire foarte fină a suprafețelor unor obiecte metalice, efectuată prin mișcări încete, în linie dreaptă. – Din fr. superfinition. Vezi definitia »

NEUROPATÍE s. f. nevropatie. (< fr. neuropathie) Vezi definitia »

REVÉRSIE, reversii, s. f. 1. (Livr.) Întoarcere la o stare anterioară (mai puțin evoluată). 2. (Med.) Atavism. – Din fr. réversion. Vezi definitia »

PROSPECTOLOGÍE s. f. știință care studiază perspectivele de viitor. (< prospecta + -logie) Vezi definitia »