SUSPENSÓR adj., s.m. (Mușchi, ligament) care ține suspendat. [Cf. fr. suspenseur]. Vezi definitia »

AMPLEXIFLÓR, -Ă adj. (Bot.) Care îmbrățișează floarea. [< fr. amplexiflore, cf. lat. amplector – a îmbrățișa, flos – floare]. Vezi definitia »

ALBĂSTRIÓR, -OÁRĂ, albăstriori, -oare, adj. Diminutiv a lui albastru; albastru-deschis. [Pr.: -tri-or] – Albastru + suf. -ior. Vezi definitia »

covór (covoáre), s. n. – Țesătură groasă de lînă, pentru împodobirea încăperilor. Sl. kovrŭ (Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Berneker 592); cf. bg. kovor, cr. kover, rut. koverčĭ, rus. kovër. – Der. covorat, adj. (tapisat); încovora, vb. (rar, a tapisa). Din rom. provine mag. kóbor (Edelspacher 16). De la o formă sl. nedeterminată (cf. rut. koverčĭ, bg. koverki, koverka) provine covergă, s. f. (cort, prelată; schelet de formă arcuită care ține capota unei trăsuri; nuia îndoită; acoperămînt de crengi; acoperămînt în general; colibă, bordei). Coviltir (var. înv. covîltir), s. n. (acoperămînt; cort, prelată) aparține aceleiași familii, chiar dacă der. sa nu este clară (după Șeineanu, DAR și Scriban, din fr. couverture, a cărui der. nu este posibilă direct; cf. împotrivă Sanzewitsch 201); der. covîltiros, adj. (arcuit, coroiat); încolvîltirit, adj. (acoperit cu prelată). Vezi definitia »

ALCOR, astru de mărimea a cincea, din constelația Ursa Mare. Satelit al stelei Mizar. Vezi definitia »