Definita cuvantului epigenetic
EPIGENÉTIC, -Ă I. adj. (bot.) născut pe fața superioară a unui alt organ. II. s. f. studiu al proceselor prin care genele își realizează efectele fenotipice. (< fr. épigénétique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu epigenetic
ANÓDIC, -Ă adj. Referitor la anod. [< fr. anodique]. Vezi definitia »
IÓNIC1, -Ă I. adj. 1. ordin ~ = ordin arhitectonic cu coloane zvelte și capitelul cu două volute laterale. ◊ (despre elemente arhitectonice, clădiri) în stil ionic. 2. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală coincide cu aceea a modului major natural. II. s. m. picior de vers antic format din două silabe lungi și două scurte. ◊ (adj.) ritmul corespunzător. (< fr. ionique, lat. ionicus) Vezi definitia »
BRÓMIC adj.m. Acid bromic = acid oxigenat al bromului. [Cf. fr. bromique]. Vezi definitia »
PLESIMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la plesimetrie. [< fr. plessimétrique]. Vezi definitia »
OPERETÍSTIC, -Ă, operetistici, -ce, adj. Referitor la operetă, de operetă. – Din it. operettistico. Vezi definitia »