PÓCNET, pocnete, s. n. 1. Zgomot caracteristic (surd și puternic) produs de o lovitură, de o izbitură etc., precum și de ardere, de o explozie, de descărcarea unei arme etc., pocnitură. 2. Zgomotul caracteristic produs de spargere, de crăpare etc. – Pocni + suf. -et. Vezi definitia »

CATIHÉT, catiheți, s. m. Persoană care preda copiilor catehismul, dogmele religiei; profesor de religie. – Din ngr. katihitís. Vezi definitia »

bilét (biléte), s. n. – Bucată mică de hîrtie,răvaș; permis, act. Fr. billet, la început prin intermediul tc. bilet (sec. XVIII). Vezi definitia »

BOSCHÉT, boschete, s. n. Tufiș într-o grădină sau într-un parc, format din arbuști plantați. – Fr. bosquet. Vezi definitia »

NONOLÉT s. n. (muz.) diviziune ritmică specială din nouă note de durată egală cu aceea a opt note obișnuite. (< germ. Nonolett) Vezi definitia »