CUMÍS s.n. (Rar) Băutură făcută din lapte de iapă fermentat, întrebuințată și în medicină, în unele boli de stomac și ca tonic. [< it. cumis, cf. rus. kumis]. Vezi definitia »

VÉRMIS s. n. regiune mediană a cerebelului, între cele două emisfere ale acestuia. (< fr. vermis) Vezi definitia »

BLEFAROȘALÁZIS s. n. atrofie a pielii pleoapelor superioare, însoțită de slăbirea țesutului celular subcutanat. (< fr. blépharochalasis) Vezi definitia »

lis, -ă, adj. (reg.) 1. (despre cai și câini) cu părul sclipitor și cu o pată albă pe frunte, pe bot. 2. nume dat de ciobani vitelor, câinilor. Vezi definitia »

PRÓPOLIS s.n. Substanță cu aspect de rășină, culeasă de albine de pe mugurii arborilor și folosită la astuparea crăpăturilor stupului; cleiul albinelor. [Acc. și propólis. / < fr., lat., gr. propolis]. Vezi definitia »