CONTESTÁȚIE s. f. plângere, obiecție scrisă împotriva unei măsuri, a unei hotărâri judecătorești. ◊ memoriu adresat unui organ ierarhic superior prin care se cere revizuirea sau anularea unui act ilegal comis de organul ierarhic inferior. (< fr. contestation, lat. contestatio) Vezi definitia »

MONOFONÍE s. f. (Fiz.) Procedeu tehnic de transmitere și captare a sunetului prin intermediul unui singur canal. – Din fr. monophonie, engl. monophony. Vezi definitia »

colachíe, colachíi, s.f. (înv.) lingușire josnică, lingăreală, ciocoinicie, măguleală. Vezi definitia »

OFTALMOTOMÍE s. f. incizie a ochiului. (< fr. ophtalmotomie) Vezi definitia »

EMETROPÍE s.f. Proprietate a ochiului de a fi emetrop. [Gen. -iei. / < fr. emmétropie]. Vezi definitia »