UMÍD, -Ă adj. (Liv.) Umed; ploios. [< lat. humidus, cf. it. umido]. Vezi definitia »

CONOÍD, -Ă, conoizi, -de, adj., s. n. (Mat.) 1. Adj. Conoidal. 2. Suprafață generată de o dreaptă care se menține paralelă cu un plan dat și se sprijină pe o dreaptă fixă și pe o curbă fixă. – Din fr. conoïde. Vezi definitia »

CUPROXÍD, cuproxizi, s. m. Oxid de cupru. ♦ Redresor folosit în radio, compus din mai multe discuri de cupru acoperite cu un strat de oxid de cupru. – Din fr. cuproxyde. Vezi definitia »

GERÍD, geriduri, s. n. (înv.) Numele unui joc turcesc în care călăreții aruncau, din galop, un băț în formă de suliță spre adversar, și pe care acesta trebuia să-l prindă tot din goana calului. ♦ Băț în formă de suliță folosit în acest joc. [Var.: gerét s. n.] – Din tc. cirid. Vezi definitia »

ACARICÍD, -Ă adj., s.n. (Substanță) care ucide acarienii. [Cf. fr. acaricide]. Vezi definitia »