ARMAMÉNT, armamente, s. n. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă; arme. – Din fr. armement, lat. armamentum. Vezi definitia »

FONDÁNT s.m. 1. (Metal.) Substanță care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. Șerbet. // adj.f. Bomboană fondantă (și s.f.) = bomboană făcută dintr-o compoziție asemănătoare șerbetului și umplută cu o compoziție aromată. [< fr. fondant]. Vezi definitia »

ANTIFLATULÉNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care combate flatulența. (< anti- + flatulent) Vezi definitia »

PROEMINÉNT, -Ă adj. ieșit în afară, în relief. ◊ (despre oameni) ieșit din comun; remarcabil. (< fr. proéminent, lat. proeminens, germ. proeminent) Vezi definitia »

ALARMÁNT, -Ă, alarmați, -te, adj. Care alarmează. – Fr. alarmant. Vezi definitia »