DIFUZÁNT, -Ă adj. (despre un mediu) care reflectă sau refractă difuz fasciculele de lumină. (< fr. diffusant) Vezi definitia »

CAULESCÉNT, -Ă, caulescenți, -te, adj. (Despre plante) Care are tulpină aeriană, [Pr.: cau-] – Din fr. caulescent. Vezi definitia »

mont (mónturi), s. n. – 1. Capăt al unui obiect, mai ales a unui membru scurtat; ciot. – 2. Vîrf, buric de deget. – 3. Rest, reziduu, rebut. Var. expresivă din bont (Scriban). Der. din mag. mont „tescovină, foloștină” (Drăganu, Dacor., VIII, 136) s-ar putea da numai pentru ultimul sens al cuvîntului. Cf. mot-. Vezi definitia »

PROSPICIÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care dă, privește, răspunde către un anumit loc; orientat într-un anumit fel, către ceva. [Pron. -ci-ent. / cf. it. prospiciente, lat. prospiciens]. Vezi definitia »

INTERDEPENDÉNT, -Ă adj. (Despre fenomene) În stare de dependență reciprocă. [Cf. fr. interdépendant]. Vezi definitia »