Definita cuvantului executor
EXECUTÓR, -OÁRE adj. executant. ♦ ~ (jur.; s. m. f.) ~ testamentar = persoană însărcinată cu aducerea la îndeplinire a unui testament după moartea testatorului; ~ judecătoresc = funcționar care îndeplinește acte de procedură și execută hotărâri judecătorești. (< fr. exécuteur, lat. exsecutor)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu executor
DOGORITÓR, -OÁRE, dogoritori, -oare, adj. Care dogorește; fierbinte, arzător. [Var.: dogorâtór, -oáre adj.] – Dogori + suf. -tor. Vezi definitia »
ÎMPĂRȚITÓR, împărțitori, s. m. 1. (Înv.) Factor poștal, poștaș. 2. (Aritm.) Număr prin care se împarte deîmpărțitul; divizor. – Împărți + suf. -tor. Vezi definitia »
ZmrBor <a href=„http://owzcltkxsvwe.com/”>owzcltkxsvwe</a>, [url=http://cnnqlbcmjnvw.com/]cnnqlbcmjnvw[/url], [link=http://goxvjqevkspq.com/]goxvjqevkspq[/link], http://pwlzgltujaeg.com/ Vezi definitia »
pilitór, pilitóri, s.m. (înv. și reg.) hoț. Vezi definitia »
ESCAVATÓR s.n. v. excavator. Vezi definitia »