Definita cuvantului exotic
EXÓTIC, -Ă adj. aflat într-o regiune foarte depărtată (din afara Europei) și care impresionează prin aspectele neobișnuite. ◊ care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia. (< fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu exotic
stârmníc, stârmníce, s.n. (reg.) deal stâncos; stârmină. Vezi definitia »
vârtélnic (rar) adj. m., pl. vârtélnici; f. vârtélnică, pl. vârtélnice Vezi definitia »
uceníc (-ci), s. m. – 1. Discipol, elev. – 2. Tînăr care învață o meserie. – Var. Munt. ocinic. Sl. učenikŭ, de la učiti „a învăța” (Miklosich, Slaw. Elem., 60; Cihac, II, 437). – Der. ucenici (var. înv. uceni), vb. (a studia); ucenicie, s. f. (studiu; învățare); ucenică (var. uceniță), s. f. (elevă; tînără care învață o meserie); ocenie, s. f. (instrucție militară), din rus. ucenie, sec. XIX, înv. Vezi definitia »
POLIMETÁLIC, -Ă adj. (despre minereuri, zăcăminte) care conține mai multe metale. (< poli- + metalic) Vezi definitia »
ENOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la enologie. [Scris și oenologic. / < fr. oenologique]. Vezi definitia »