HOMOTERMÍE s. f. 1. însușire a unui corp cu temperatură omogenă și constantă. 2. proprietate a apelor din râuri, lacuri sau mări de a avea aceeași temperatură pe toată grosimea stratului de apă. (< fr. homothermie) Vezi definitia »

APICECTOMÍE s. f. ablațiune a porțiunii apicale a rădăcinii unui dinte. (< engl. apicectomy) Vezi definitia »

MONOPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie a unui singur membru. [Gen. -iei. / < fr. monoplégie, cf. gr. monos – unic, plege – lovitură]. Vezi definitia »

FIZIOPATOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază modul de producere a bolilor. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiopathologie. Vezi definitia »

ELUCUBRÁȚIE s.f. 1. (Rar) Lucrare compusă, cu multă osteneală și multă răbdare, lucrând ziua și noaptea. 2. (Peior.) Combinație, lucrare haotică și greoaie, cu idei încâlcite, absurde; aberație. [Gen. -iei, var. elucubrațiune s.f. / < lat. elucubratio, cf. fr. élucubration]. Vezi definitia »